Sa Natzione sarda tenet sa punna istòrica e sa netzessidade atuale de una emantzipatzione polìtica sua, chi siat definida e reconnòschida in s’àmbitu internatzionale, fundada subra sas prerogativas geogràficas, istòricas, culturales, linguìsticas, sotziales e econòmicas suas.
In peruna manera e in perunu casu custas prerogativas cointzidint o si podent pònnere a pare cun sas de s’Italia, cales chi siant sos fatos polìticos e istitutzionales de s’Istadu italianu.
In su momentu istòricu atuale, a sos sardos bisonzat, prus chi in àteros tempos, de si dare una rapresentatividade e una sugetividade issoro, cun cunsèntzia, soberania, paghe e libertade.
Pro custu retenimus chi siat pretzisu fundare e promòvere una fortza polìtica organizada, chi potat azudare, cun sa teoria e cun sa prassi, a su protzessu de emantzipatzione istòrica nostru.
Retenimus chi s’idetidade nostra de sardos istet in dae nantis de nois, istet in s’imazinatzione, in su progetu, in su caminu de soberania chi, comente pòpulu, amus a esser bonos a fraigare totus in pari e chi, comente partidu, amus a esser bonos a propònnere a sa sotziedade sarda e a sas fortzas bivas, dinàmicas, progressivas e democràticas a beru, chi si movent in intro de issa.
S’identidade nostra istat in sa connoschèntzia, in sa passione, in s’impignu cuncretu, fitianu e cumpartzidu chi cada sardu chi punnat a sa soberania natzionale prena e cumprida at a resessire a bogare a campu. S’identidade nostra non at su logu suo in peruna essèntzia, ma sceti in sa capatzidade nostra de nos identificare cun un’istòria de mizas de annos e cun una cultura semper andende a dae nantis, in sa capatzidade de bortare e de giùghere paris cun nois su menzus de su tempus coladu nostru e de su mundu inue bivimus, in sa bida nostra de oe e de cras. S’identidade nostra si paschet de s’amore pro sa birtude, cussa birtude chi est fata de onestade e de apentu, in sa tiradura a si megiorare e a donare su mègius, chi si format in su cunfrontu lìberu de ideas e de progetos diferentes, gai e totu comente in sa capatzidade de traballare in paris pro faghere sintesis indiritzadas a su bene de sa natzione nostra.
Su chi cherimus nois tando est una polìtica natzionale, unu progetu capatzu de tèssere torra sos filos de totus sos sardos, òmines e fèminas, giòvanos e betzos, de tzitade e de sartu, de sas marinas e de s’internu, de su capu de susu e de su capu de giosso, cale si siat sa professione issoro, sa religione issoro, sos orientamentus sessuales issoro, sa provenièntzia territoriale issoro; una polìtica chi nos fagat intèndere che a una parte de una culletividade biva, chi esistit como, semper in caminu in s’àndala de sa beridade e de su giustu.
Pro totu custu nois amus fide in su printzìpiu de autodeterminatzione culletiva e individuale, cunforma a sos printzìpios narados in sa Decraratzione universale de sos deretos umanos de su 1948.
ProgReS – Progetu Repùblica, tando, si pigat s’impignu de mudare in manera progressiva e struturale sa polìtica e sa sotziedade, s’economia e sa cultura de sa Sardigna. ProgReS – Progetu Repùblica naschit pro trubare sos sardos a si pigare cura de domo issoro, sa Sardigna, e a donare unu contributu e un esempru a su mundu intreu.
Cun custas premissas e pro custu fine isseberamus liberamente e cun cunsèntzia de sutascrìvere sos printzìpios fundativos chi sighint.
Nois semus sardos, est a narrere chi nos reconnochimus in sa comunidade istòrica chi bivet in s’ìsula de Sardigna, diferente e ispetzìfica in cunfrontu de ateras comunidades umanas, chi siant organizadas o nono; in custu sensu, màncari non cunsideremus s’Italia e sos populos chi bi bivent che a inimigos, traballamus pro barigare s’identificatzione culletiva frassa chi ant impostu dae foras a su pòpulu nostru e s’identidade “regionale”, frassa su matessi, chi ant fraigadu, pro azudare a cudda, in s’ispàtziu culturale nostru matessi; duncas nos cunsideramus sardos, mediterràneos e europeos, uguales a sas àteras populatziones de su pianeta, belle chi bi siant distantzias geograficas e diversidades culturales, istòricas, polìticas e econòmicas.
Nois semus indipendentistas, traballamus pro fundare una repùblica sarda indipendente e soberana in su cunsessu de sas natziones e de sos stados de su mundu; pro custu non nos cunsideramus che a s’erèntzia de sa traditzione sardista, chi at fundadu s’autonomia regionale subra sa tesi de sos sardos che a una natzione “abortiva”, “fallida”, “mancada”, una populatzione chi no est bona a aer cura de issa matessi, chi at bisonzu de azudu, custrinta a pedire e a revendicare ebia. Non nos reconnoschimus che a una parte integrante de s’Italia unida e in su matessi tempus refudamus s’autonomismu nou chi cheret organizare torra su stadu italianu in sensu federalista, siat chi custu siat càbidu in programmas de partidos sardos siat de partidos italianos.
Sa Repùblica sarda at a naschire de una conchista culletiva, cun una base propositiva, otènnida cun sas fortzas e sas risorsas nostras, tantu in generale, cantu in contu de sos elementos spetzìficos de soberania chi cherimus contivizare, renuntziende a sas revendicatziones de tutela e de sustennu o a cuntzessiones spetziales de su stadu italianu.
Duncas amus a essere favorèvoles a arresonare de formas eventuales de federatzione cun àteros stados de su mundu, fundadas subra tratados internatzionales e in intro de organizatziones subranatzionales, petzi a pustis de aer cumpridu a s’indipendentzia prena.
Nois semus democràticos, inue democratzia bolet nàrrere lìbera e cuncreta partetzipatzione de totus sos chi aderint a su progetu nostru, in cada livellu de su chi faghimus in pare, siat in sos issèberos polìticos, siat in cuddos de gestione e de organizatzione interna; sa democratzia est tantu unu mètodu cantu unu fundamentu giurìdicu: mètodu pro su chi pertocat sa formatzione de sa voluntade culletiva, fundamentu giurìdicu pro su chi pertocat sa legitimidade de sas detzisiones e su respetu de sos deretos de totus e de donz’unu, cumpresas sas minorias; sa democratzia est pensada comente democratzia partetzipativa e comente responsabilidade cumpartzida. Pro more de custu cunsideramus contrariu a sa prospetiva nostra cale si siat forma de liderismu e de gerarchia fissa, de dèlega in biancu, de mancantzia de responsabilidade. In sa sfera polìtica generale, cunsideramus fundamentale su printzìpiu de paridade de sos tzitadinos, siat in tèrmines formales, siat sustantziales, e cherimus promòvere sa mobilidade sotziale, su deretu a s’informatzione e su deretu a sa partetzipatzione de totus sos tzitadinos a sa sfera pùblica. Cunsideramus prioritàriu, in s’impignu polìticu e sotziale fitianu nostru, donare un’atentzione particulare a fàghere propustas polìticas chi tenzant che a su nucleu fundante issoro sos deretos de sas fèminas, de sos giòvanos e de sos piciocos.
Nois semus pro s’abertura culturale, pro s’inclusividade sotziale e contràrios a su ratzismu, ca ritenimus sas discriminatziones ètnicas, culturales e sotziales càusas de violèntzia, de gherras, de poberesa in sensu materiale e immateriale. Refudamus cale si siat forma de essentzialismu culturale, cale si siat impositzione de un’identidade cìrdina e firma, preferende imbetzes unu sensu de apartenèntzia ispartu e unu protzessu de identificatzione culletiva dinàmicu, cara a su tempus de oe e a su benidore. Refudamus in prus sas pretesas egemònicas de cale si siat forma de fide e punnamus a su respetu e a sa libertade de cada sensibilidade religiosa, intro una curnitza de valores tziviles cumpartzidos; punnamus a su dialogu interreligiosu e a sa cuncàmbia culturale, mancari tenimus sa cunsèntzia de sa peculiaridade de s’istòria nostra e de s’importàntzia fintzas sotziale de sa traditziones populares nostras. Reconnoschimus su deretu individuale de cada tzitadinu sardu de impreare totus sas limbas natzionales cun sa matessi dignidade, in unu cuntestu de multilinguismu prenu e efetivu. Afirmamus su deretu culletivu de su pòpulu sardu a s’impreu de totus sas limbas natzionales in cada àmbitu.
Nois refudamus sa violèntzia, in cale si siat forma, comente aina polìtica e comente remèdiu pro resòrvere sas cuntierras, e impreamus su dialogu e sa contziliatzione comente mèdios preferidos pro s’apaghiadura; sa nonviolèntzia nostra, però, non bolet nàrrere passividade e recunortu chirru a s’inzustitzia e a sos agraos, ma a nos pigare cumbintos sa responsabilidade polìtica e tzivile, cara a s’internu e cara a s’esternu, pro sa ricomponidura de sas cuntierras sotziales e intre sos populos. Cunsideramus violentas, e duncas de non atzetare, sas pràticas econòmicas, produtivas e cummertziales fundadas subra s’isfrutamentu chena critèriu e non sustenìbile de s’ambiente, de sas resursas e de sos traballadores de cale si siat pòpulu o natzione.
Nois semus favorèvoles a sa produtzione, riprodutzione e tutela de sos benes culletivos e a punnare a su beneistare de totus sos tzitadinos, prima chi a dare cara a sos interessos privados, individuales o de categoria; sos benes culletivos sunt totus cuddos benes materiales e immateriales chi non sunt o non depent esser postos suta sa contabilidade algèbrica de sos bilantzos e a sa leze de su mercadu, ma chi ant una parte determinante in su beneistare de sos indivìduos e de sa culletividade.
Rispetende totu custu chi amus nadu, cherimus fundare, paris cun totus sos chi ant a seberare cust’andala in modu lìberu e cun cunsèntzia, una repùblica sarda indipendente, soberana, làica (est a nàrrere aberta e liberale in sensu religiosu e culturale) e democràtica, chi tenzat in s’ordinamentu giurìdicu suo e in sos fundamentos tziviles suos sos printzìpios presentados inoghe a subra.
Su protzessu pro fraigare custu ordinamentu soberanu at a esser duncas partetzipativu, democràticu, non revendicatzionista e nonviolentu. Amus a studiare e a propònnere in manera cumpartzida solutziones teòricas e pragmàticas a sos problemas reales, chi siant struturales o de su momentu, cun atentzione manna a sos benes culletivos, comente los amus presentados inoghe. Amus a promòvere e cumprire su protzessu de democratizatzione e de partetzipatzione lìbera de sos tzitadinos a sa bida pùblica, promovende sa cultura che a un’aina de crèschida de sas capatzidades de anàlisi crìtica e de emantzipatzione culletiva. Amus a cuntrastare sas discriminatziones fundadas subra su gènere, sa ratza, sa religione, sas credentzias, sas cunditziones psico-fisicas personales, s’edade, s’orientamentu sessuale. Amus a mantènnere comente prospetiva su printzìpiu de paridade formale e sustantziale de totus sos tzitadinos, sa distributzione giusta de sas resursas e de sas oportunidades, su dinamismu sotziale e culturale.
Custu caminu no at a si fundare subra revendicatziones morales e/o econòmicas a s’Italia, nen in s’interis chi sa Sardigna faghet parte de su Stadu italianu, nen in sa fase de sa tucada de s’ordinamentu soberanu nostru, cunsiderende semper su chi narant su deretu tzivile e internatzionale e, si bi nd’ant, sos acordos bilaterales.
Amus a pigare parte a sas cumpetitziones eletorales fintzas in s’ordinamentu vigente cun tempos e modos chi nos ant a parrer oportunos, siat comente testimonzu ideale siat pro concùrrere a sos sèberos polìticos e amministrativos chi tocant sos sardos e sa Sardigna.
Amus a promòvere s’interessamentu prus mannu chi siat possibile de sa sotziedade tzivile, de sa cale est parte integrante sa parte disterrada de sa sotziedade sarda; s’interessamentu at a punnare a su traballu in pare e a sa cooperatzione cun àmbitos polìticos, acadèmicos e culturales mediterràneos, europeos e internatzionales.
Amus a punnare a una forma de rapresentàntzia polìtica noa, ispartinada, fundada subra su sensu de responsabilidade culletivu e subra s’ispìritu de servìtziu, e chi siat su prus possìbile espressione de sas fortzas reales e de sas componentes sotziales chi esistint in Sardigna.
Amus a promovere e a realizare cuncàmbias e relatziones cun sas àteras natziones chena Stadu e amus a sustènnere sas rechestas democràticas e non violentas issoro.